Cand trandafirii mor

Strofa I (Caddillac): Sun-atat de frumos cand spui poveste de iubire, Simti ca se umple sufletu’ de fericire, Pare cuvantu’ cheie, nici n-ai idee Cand sare prima scanteie, se aprinde si dispare-n flacari tot Era un boboc de fata, O inima curata, calda, catifelata Ca petalele de trandafir, inevitabil Sa nu te-ndragostesti de ea iremediabil Ducea o viata scandalos de grea Cu un tata vitreg care-o abuza, Cu o mama care niciodata n-asculta Ce avea de zis, ii pasa numai de ea Baiatu’ nu era un pui de smecher, Da’, la 22 de ani, avea un nume in cartier, O iubea, atat de mult vroia Sa o scoata din cosmarul asta in care traia Cu o scamatorie ca din palarie, Au disparut amandoi, fara sa se stie Unde au plecat si nici macar daca Se vor mai intoarce p-aici vreodata . Refren (x2) (Lucian Colareza): Era o floare incantatoare, Raman acum amintiri chinuitoare Si lacrimile vor mai fi Mult dupa ce trandafirii vor muri Strofa a II-a (Caddillac): Au trecut aproape 7 ani de cand au plecat, Fata niciodata nu l-a intrebat Cum a reusit, oare cum s-a descurcat, Era atat de fericita, nici n-ar fi contat… (Lucian Colareza): Ii cantau ingerii la harpe, Ar fi mers cu el si-n gaura de sarpe Doar sa-l tina-n brate si s-auda-n noapte Din gura lui cele mai frumoase soapte (Caddillac): Dar, intr-o seara, era singura, gatea, Cineva apasa cu insistenta soneria… Deschide, vede-n fata un malac Dezvelind o maceta lunga de sub parpalac… C-o mana-n gat, o trage-n sufragerie, O intreaba unde-s banii, ea zice ca nu stie, ‘I rupe hainele si o violeaza, Destinu’ ei se-ntorcea la prima faza Suna frumos cand poveste de iubire, Simti ca se umple sufletu’ de fericire, Pare cuvantu’ cheie, nici n-ai idee Cand sare prima scanteie, se aprinde si dispare-n flacari tot. Refren (x2) (Lucian Colareza): Era o floare incantatoare, Raman acum amintiri chinuitoare Si lacrimile vor mai fi Mult dupa ce trandafirii vor muri. Strofa a III-a (Caddillac): Baiatu’ intra-n casa, vesel, zambitor, Da’-i zambeste inapoi o fata din trecutul lor Face un pas, ce vede e de-a dreptu’ tragic, Scamatoria nu iesise tocmai magic Innebunit, ia o scrumiera si-o arunca, Malacu’ taie gatu’ fetei si cade stanca, Il loveste disperat, zbiara si plange, Iubita lui zace moarta intr-un lac de sange (Tatae) : Nu poate fi adevarat, nu e corect, De ce sa ti se-ntample tie? … Nu e drept Lua-m-ar dracu’, e numai vina mea, N-as fi crezut sa se termine asa (Caddillac): Sun-atat de frumos cand spui poveste de iubire, Simti ca se umple sufletu’ de fericire, Pare cuvantu’ cheie, nici n-ai idee Cand sare prima scanteie, se aprinde si dispare-n flacari tot. Refren (x6) (Lucian Colareza): Era o floare incantatoare, Raman acum amintiri chinuitoare Si lacrimile vor mai fi Mult dupa ce trandafirii vor murï.