Viata in pustiu

1. Primul vers e cel mai greu de scris pe foaie In razboaie iti e spoita fata de sange si ploaie Prin namol stai te ascunzi sa nu te vada ei Incerci sa nu devii victima catastrofei Te ridici, si te confensezi cu greu Sperand sa nu ajungi chiar de acum la Dumnezeu Sperand sa iti gasesti sfarsitul printre carti Dar n.ai apucat decat sfarsitul primei parti Ai renuntat la viata si la tot Spunandu.ti in minte "gata nu mai pot" Un clopot deodata suna si te ineci Cazand pe spate si inchizand ochii pe veci Sau cel putin asta ti.era dorinta Dupa ce.ai trecut prin toata suferinta Ai vazut si tu ca nu e ca in povesti Fat.Frumos se lupta iar tu te obosesti. 2. Te scarbesti cand vezi ce e injur Iar te intinzi pe spate si te uiti catre azur Inchizi ochii pentru ultima oara Si speri la o moarte care macar sa nu te doara Dragi prieteni kre m.ati ascultat In sfarsit stiti si voi ce s.a intamplat Am redus tot la tacere cu speranta fanteziei Si am reusit sa fac sfarsitul poeziei O poezie a unui om care a luptat pe front Si pe care mintea l.a dus catre orizont Un om demn de apreciat care mi.a spus Indiferent de situatie "tine capul sus" Si acum ca i.ati aflat povestea Am sa va rog frumos sa imprastiati vestea Multumesc, acum ma duc sa scriu Titlul cantecului asta "viata in pustiu".