De-ar fi sa mor

Am inceput sa scriu Tre` sa scap pe pacate, Asez pe foaie rand pe rand Si-observ cum las anii in spate Sperand ca intr-o buna zi Voi pune punct scrisorii De undeva deasupra norilor Sa privesc zorii.. Fericit sa pot inchide ochii Sa pot sa stiu c-am fost cum mi-am dorit sa fiu Sa stiu ce-nseamna s-ai un fiu Imi pare c-am cautat Fericirea`ntr-un pustiu Urmand pasii celorlalti Prin nisipul cenusiu. Cuvinte ca "te iubesc", "pa" Sa aiba surse misterioase Pentru noi caci le-auzim Simtim o raceala prin oase Ura coase glasurile ce-ar mai avea ceva de spus Ignoranta noastra-l face sa taca si pe Cel de Sus. Caci fara a realiza poti privi ultimul apus Afland ca maine dimineatza toate s-au dus Eu inca sper, Sunt inca viu si incalzesc pamantul la exterior Dar voi fi mut Si voi raci pamantul din interior. Ref: x2 De-ar fi sa mor chiar maine Fara sa stie nimeni N-ar recunoaste faptul Ca prea mult am iubit Dar cum n-o sa mor curand Si nici decum maine Uit tot ce am zis Si ma culc linistit Primul pas Un singur ceas mi-a ramas de tras pe nas Si-mi parc gasesti mi de copilasi Ce se transforma-n zeci de mii de fiare Nu ma doare Ma rog la cer sa mi te dea `napoi Pe tine cea facatoare de minuni Te-am pierdut si mi-e rusine Am pacatuit prin vorbe, fapte Si Dragoste trupeasca Spune-le celor de jos Ca m-am scos Sa se fereasca Cuprins se pare de o forta nelumeasca Timpul nu mai exista E o iluzie cereasca In mine un suflet sta sa creasca Ma zbat sa nu ma omoare M-apasa tot mai greu Si sufletul ma doare Cat bate de tare Cand vedeti ca plang Nu pot sa ma opresc Mor in pacat ce-am incalcat pacatul cel trupesc Nu e firesc sa fiu in pacat cu Dumnezeu Dar nu cu mine M-a iertat pentru faptele rele Eu nu.. si nu e bine Acuma ma zbat intre doua lumi si nu stiu ce s-aleg Cat inca sunt pe pamant pot Pacatele sa-mi sterg Ref: x2 Am bilet la clasa-ntai De vreau s-ajung la Lucifer Insa eu vreau sa ma-nalt Sa zbor, s-ajung la cer Stiu ca cel mai greu mi-a fost Sa imi aleg prietenii Ca multi din ei au fost legati de mine Prin niste hartii De-ar fi sa mor maine Azi m-as inchide in casa Ca sa ascult muzica mea Ce mi-a facut viata frumoasa As vrea sa am puterea S-o scuip pe fatza pe cea cu coasa Ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat o mana nervoasa Cu care-am scris Tot de la cosmar pana la vis Sa fac lumina in Delta prostiei din jur Am deschis Mai multe usi sa pot ajunge unde mi-am dorit Sa stau de vorba cu moartea fiind de viata plictisit Raman o oaie neagra intr-o turma alba si oarba Caci eu m-am desteptat Rumegand altfel de iarba Sa ma prinzi, sa ma legi, sa ma-nchizi vei putea Dar nu poti pune catuse Gandului din mintea mea Ref: x2 Imi pun prea multe intrebari Fara raspuns Mi se ofera doar raspunsuri La intrebari ce inca nu s-au pus Vremuri bune n-au sosit Deci nu ma plang, ca nu-s de-ajuns Natura mea umana mereu ma face Sa fiu confuz Iar cateodata uit de catre cine sunt condus Ma simt rapus de crucea Daruita de Cel de Sus De drumul care trebuie parcurs De cusca mea de carne In care de 16 ani ma simt intrus Adesea mi se-ntampla Sa fiu mai mult mort decat viu Lipsit de culoare Si-mbalsamat in cenusiu Impacat cu mine insumi in pustiu Nu stiu de ce ma simt mai plin de viata Izolat intr-un sicriu M-oi odihni cand ochii mi-i inchid Fericit c-o sa-i deschid Pentru a privi spre Infinit De-ar fi sa mor chiar maine As face-o linistit Impacat cu gandul ca Atunci cand m-am nascut Am si murit Ref.