Blestem

Și câteodată parcă îmi pierd capul, Și ea nu înțelege cu cine împarte patul, Nu știu cum să fac să scap din infern, Gata atât de repede să fie un blestem. Sunt vinovat chiar la fiecare ceartă, Mi-e frică de un demon care vrea să ne despartă, Dacă am un înger păzitor îl rog să coboare, Se pare c-am uitat că am cea mai frumoasă floare. O întrebare: atunci când iubești S-adoarmă la pieptul tău e tot ce îți dorești? Dacă-i da, e clar, e jumătatea mea, Doamne, Ține-mă departe de coadă și de coarne. Nu-l cunosc pe ăla-n care aud că mă transform, Mi se-ntunecă privirea, văd un negru uniform, Nu ia din somn țipete cu vorbe, Se-aud atât de tare de parcă le pun pe tobe. Și tu spuneai că timpul ne-ajunge, Eu te vedeam atunci ca pe-un înger, Pe strada mea vreau soare, nu umbră, Panică, sunt gata de luptă. (X2) Printre nopțile de-amor în care simt că mă topesc Se strecoară niște zile-n care simt că-nnebunesc, Tot ce îmi doresc e să te știu fericită, Și-atunci când nu te simți bine să te simți iubită. Dacă sunt gelos sau nu, dacă contează pentru tine Atât de mult trebuie să știi că te vreau numai pentru mine, Atât de des pun pe primul loc orgoliu’, După cum să mai zâmbească inima mea-n purgatoriu? Cad într-un fotoliu în sufrageria-n care Acum câteva ore cădeam în brațele tale, E un blestem și am nevoie de un semn Că pot scăpa de omul de care chiar eu mă tem. Și mă simt murdar, mă vedeam strălucind Lângă steaua pe care acum nu pot s-o mai ating, Trece timp, și timpul schimbă tot, Să-mi ia durerea din suflet fiindcă nu o mai suport. Și tu spuneai că timpul ne-ajunge, Eu te vedeam atunci ca pe-un înger, Pe strada mea vreau soare, nu umbră, Panică, sunt gata de luptă. (X2)