O ultima vraja...

Nu pot sa ma culc Nu pot sa mananc,Nu pot sa gandesc Sau sa-mi amintesc Acele dureri ce ma trezesc E prea fierbinte a ta nastere credintei A iubii vraja ce nu se stinge Sa ne putem iubii impreuna sa putem stinge Apoi sa putem atinge Lacrima pe lacrima, Vorba scoasa din gura,ca o lacrima pura Nu mai pot astepta asteptarea Ca-ci am asteptat prea mult Multul din asteptare ce ma scos la adieri de vant Pot inca sa iti multumesc pentru a ta mangaiere Sau sa-ti spun doua cuvinte Insemnand vorbe bune... Credinta ce se poate supune Nu poti sa spui acele cuvinte Ce rasar din inima fierbinte Mai bine taci si acopera-ti gura Vorbeste la durere,la o clipa de mangaiere Eu pot sa ma misc,sau pot sa te pisc Pot inca a te iubii a ta viata A ta inima a ultimei speranta.. Iesita dintr-o vraja Crezand ca-i iubire,insemnand dezamagire Eu insa te pot iubii,eu insa mai pot clipi Pot sa iti vorbesc a soaptei vorbe Sau pot sa-ti amintesc ganduri uitate Probabil plouate... Uitate, Mangaiate... Nici eu nu mai stiu cum si ce sa fac... Gandindu-ma la tine Observand ca-ti fac pe plac Placand a ta privire a ultimei nepriviri Crezand ca te-am regasit.. Dar degeaba spun aceste lucruri Ca stii destul de bine ca te-am atins pe brate Atingandu-te pe soapte,soptind la urechile tale Iubirea e ca o plansa scrisa cu o vraja Cerneala ce nu se varsa,e ca o lacrima albastra Acum ca fac parte din inima ta, Te pot privii in ai tai ochi Si sa iti spun "Te iubesc"