Tristeti provinciale

Tristeti de dupa-amezi ploioase Si de nostalgice obsesii, Cand stai cu storurile trase Si-astepti sa vie ora mesii... Tristeti de strazi pustii si mute, Cu ziduri vechi si cu fatade De edificii cunoscute In care nu stii cine sade... De domicilii spatioase Cu flori la geam si cu salon, Din care pe la ceasul sase Auzi urland un gramofon... Tristeti adanci de guvernante Ce nu stiu bine romaneste Si de flasnete ambulante Cu papagal care ghiceste... De cartiere suferinde, De usi cu lacate-n verigi Si de dugheana care vinde Fitil de lampa si covrigi... Tristeti de goarna funerara, Melancolii de catelusi Uitati de cineva pe-afara Sa scheaune pe langa usi... Tristeti romantice de fata Cu nasul lung si demodat, Si de odaie mobilata In care-a stat un magistrat... Tristeti adanci de pui de mata Zvarliti pe undeva, prin scai... De copilas urat, de tata, Uitat de maica-sa-n tramvai... Tristeti de garduri invalide, De porti iesite din tatani, De doici care-au ramas gravide Si-acum li-i frica de stapani... De ordonante fara leafa Si de trasura cu un cal Si cu scapetul ras la ceafa... Tristeti de balci provincial, De panorami, cu-o ferestruica Si cu-o maimuta roasa-n dos, Ce-ar semana cu domnul Duica De-ar fi oleaca mai frumos... Tristeti de cioara-mbatranita Ce sta asa, pe-un varf de pom, Si de fantana parasita In care s-a-necat un om... Tristeti pustii, molipsitoare... De ce ma urmariti mereu Si, fie ploaie ori ninsoare, Va tineti scai de capul meu?...