Vorbele unui mut

Acum sunt fecricit, iar i-am auzit azi mi-au strigat de dincolo de usa, ca vin sa-mpodobim brazi ,k sa razi mai des mi-a spus.. dar nu-mi dau voie inca sa iubesc, si in plus...n-am mai ras cu ei de cand ea m-a parasit ..nu vreau sa vada ca-s fericit, dar i-am mintzit k-s suparat pe ei, k m-am indragostit de zei, dar cei mai buni prieteni ai mei vor ramane tot porumbei de la fereasta, dar e proasta , k si fereastra mi-a acoperit-o co patura albastra, ce proasta, i-am strigat ca vreau s-o am, i-am strigat ca pot s-o am, mi-a urlat k nu o merit, i-am urlat k-nvatz s-o merit, mi-anchis usha si-a plecat, din corpul meu inlacrimat, mi-a spus "nu mai urla k nu vreau sa mai ascult" ...si-am ramas singur aici, in fost ghiveci de brad, si cad tot mai adanc o data cu ura de dupa usha de brad, iar cand dau macar un gram din zambetul meu de ceara, ii aud spunandusi iarasi "nenorocitul incearca ceva sa-mi ceara"... cand ma uit prin zid, vad un monolog de-al ei legat de prizonierat, si inchid ochii si vad noii mei udatzi de ploi, fara noima , pantofi ce-mi cer parca sa ies de-aici, dar ei nu m-ajuta, si zeci de chipuri reci aud de dincolo cum se cearta, sa-si imparta, tristul meu trecut al ei si strig ...cerand o voce de fata ... REFREN acum sufletu-mi de piatra se descarca, si parca aud ultimele ei cuvinte "sa nu-mi mai vorbesti vre-o data" orice poruca itzi indeplinesc, dak vrei... pot chiar sa nu mai zambesc, dar vreau macar o data sa-ti mai vorbesc, vreau sa pot sa-ti spun...te iubesc