Ochii albastrii ai lui dumnezeu

Ochii albastri ai lui Dumnezeu In munti, acum, e-un fel de-nlacrimare Si lacrimile picura mereu, De parca s-a-ntamplat ceva ce doare Si astazi, plang, in loc de fiecare, Ochii albastri ai lui Dumnezeu. Noi stam in ochii lui si-avem de toate Si suntem asezati si calatori Si el cu-aceleasi lacrimi ne strabate Si-n ele, cand altfel nu se mai poate, Cadem si noi din ceruri uneori. Sunt toate intr-o ordine fireasca, Se frange tot ce se cuvine frant, E masca unde este loc de masca, Pe noi, pe toti, din pleoapa lui cereasca, El, uneori, ne plange pe pamant. Acum, in munti, sunt lacrimi si e ceata Si soarele s-a spart ca un deochi, Vai, Doamne, tu ne dai aceasta viata Si o gustam cu mila indrazneata, Ce bine ne simtim la tine-n ochi. Din ochii tai, lumina lumii vine Si tu chiar intunericu-l descosi Si-am vrea sa-ti fie totdeauna bine Si, uneori, ne temem pentru tine Sa nu orbesti de-atatia pacatosi. Sunt toate intr-o ordine fireasca, Se frange tot ce se cuvine frant, E masca unde este loc de masca, Pe noi, pe toti, din pleoapa lui cereasca, El, uneori, ne plange pe pamant.x3