Privelisti

Ce-a rămas în urma ei? Parfumul ostenit de vreme; Stropi de lumini, foste scîntei Timpul ce-i dus ar vrea să-l cheme. Gîndu-mi ascuns chipul îi poartă Scrumul de azi ce-a fost iubire, Clipa de ieri, chiar dacă-i moartă, E încă vie-n amintire. Urme de pași ce-aveau pereche Se-ascund în cercuri despletite-n dungi, Îmbrățișarea-mi pare tot mai veche, Iar nopțile-mi par tot mai lungi. Și toate rugămințile-n convoi Nu se-nțeleg prea clar s-o ceară; N-o va aduce înapoi Nici zgomotul meu din chitară. Vis îndrăzneț pierdut în umbră, Lacrimi ce zac în ochii mei, Priveliști prin perdeaua sumbră E ce-a rămas în urma ei.