Drumul spre mine insumi

De dimineata aer curat raze de soare imi trec fiorii Ganduri de rau imi vin mai iute decat arunca ploaia norii Tristetea ma cuprinde ma ofilesc ca o iasomie Caci cosmaru asta nu e vis e cea mai naspa erezie Ma enervez ma ridic brusc ca si trecand prin focuri Nu ma`ti putea calma nici cu zeci de electroshocuri Imi aprind o tigare si`apoi pornesc pe drum agale Ca si trecand pe mii de cioburi cu talpile goale Merg spre nicaieri caci destinatia nu e in capul meu Ma pierd in propriile capcane e clar ca asta nu sunt eu Si`intr-un final ajung intr-un sat micut pe o margine de stanca Si vine un mosneag la mine si imi pune o porunca Si`mi zice sa escaladez un munte sa`i aduc o licoare Caci el sunt eu si dabea de se mai tine pe picioare De vreau sa ma salvez sa il ajut sa`si obtina tinta Eram confuz in ce sa fac caci aparuse panica Refren 2x Nu stiu sa ma intorc sa revin din nou la ce am fost Sa ies din jocul asta dur,greu si copilaros Sa pot gasii din nou oglinda ce sa`mi arate chipul Si presupun ca nu sunt eu confuz nici primul nici ultimul Ma mai gandesc putin in ceea ce urma sa fac Si`apoi pornesc la drum cu un singur scop in cap Sa aduc licoarea aceea chiar de`ash risca cu pretul vietii Si abea dupaia as mai putea sa am si la mine pretentii Alerg fara oprire prin ploi toride si printre stanci Nu mai fi putut opri nici daka miai fi dat un branci Pe drum sunt prins in iedera , flori carnivore si liene Apoi inconjurat de un grup mic de 3 hiene Ce ar fi fost gata in orice clipa sa ma sfasie Dar mau lasat sa trec si nau luat din mine nici o fasie Gata in sfarsit am ajuns si`acolo sus Am luat licoarea si miam zis singur pe loc repaus Precum un fulger am si coborat de pe munte Transpirat si obosit de parca ash fi participat la lupte Apoi sa ii dau licoarea moshului ce nu mai avea mult de trait O inghititura din ea si asta a fost m`am regasit !