Post-mortem
210
Pentru ca imprevizibil intervine despartirea
Am scris Exitus doar ca sa-ti arat iesirea.
Mentes occultae a fost mult prea personal
De 2 ani asteptam sa vad produsu' final.
Ca special am vrut sa umplu negativele
Cu idei ascunse, cu toate grijile,
Cu framantarile care m-au stapanit,
Cu tot ce m-a macinat
La un moment dat.
Iar ganduri bolnave au fost o droaie
De-aia ce-am avut in cap am tinut sa pun pe foaie
Albumu-I un tablou, poate ii simti farmecu'
Desi-I un peisaj colorat mai mult in negru
De noptile de groaza de... atata moarte
De tot ceea ce nu vezi dincolo de realitate.
Dar poate c-ai s-o faci, si mai apoi
Ai sa vezi putreziciunea care zace in noi.
Comentarii (0)
Autentifică-te ca să comentezi.
Niciun comentariu deocamdată.