Balada celui care sunt

Merg pe drumul meu cantand, sunt si umbra, sunt si gand, sunt si pasare si zbor, urc la stele si cobor si-s la voia tuturor... Trec la vale, trec la deal, sunt si prag si ideal, sunt si cantec si fior pentru fiecare dor si-s la voia tuturor. Sunt si lacrima si stea, viata n-are cum sa-mi stea, nici farama de cuvant, cum sa mi se piarda-n vant, vama celui care sunt Merg pe drumul meu cel drept si iubirea mi-o astept cu un brat de liliac, sa-i fac dorului pe plac si nicicum nu pot sa tac Ard ca focul fara gaz sa-i fac mortii in necaz, iar din cerul incolor, cad ca ploaia fara nor si-s la voia tuturor... De nimic nu ma feresc, din lumina scad si cresc precum apa de izvor cand se-aduna in ulcior si-s la voia tuturor...