De-a copilaria

Cînd dulci colinde cad Simțim nevoia vie De-o casă, de un brad Și de copilărie. Afară-i iarnă grea Ninsoarea e albastră Iar noi ne vom juca De-a toată viața noastră. Pe geamuri mîini de sloi Își țes în gheață ia Noi ne jucăm de-a noi Și de-a copilăria. Ninsori pe care bat Și focul mai tresare Și am adus un brad Și i-am cerut iertare. Ne așezăm pe jos Un fel de plîns ne pierde O, brad, o, brad frumos, Cu cetina tot verde. Atîtea-nstrăinări Și inutile toate Ni-i dor de adevăr Și de intimitate. Copii, copii frumoși, Prefaceți-vă bine, Că-l așteptați pe Moș Și credeți că și vine. Hai, Moșule, apari Să-ți cînte vechiul nume Copii cu ochii mari Privind în altă lume. Se arată timpul cînd Din epoca săracă Un om pe Moș jucînd Devine ce se joacă.