Femei femei

Nu e nimeni pe strada, ochii tristi sa mi vada. Nu e nimeni pe strada, sa ma vada cum plang. Doar un gabor de seara, ce-avenit ca sa-mi ceara, Sa-si aprinda-o tigara, m-a vazut lacrimand. Femei femei, e plina lumea de nebune, Cine v-a adus pe lume, cine oare v-a facut. Femei femei, e plina lumea de nebune, Cine v-a adus pe lume, cine oare v-a facut. Si-acel gabor de seara, ce-a venit ca sa-mi ceara, A zis razand catre mine, "Ba, decat sa-ti fie rau, mai bine sa-ti fie bine" Femei femei, e plina lumea de nebune, Cine v-a adus pe lume, cine oare v-a facut. Barbati barbati, e plina lumea de cacati, De suparati si de-ncordati, nu stiti decat sa va-mbatati. --Deci autorul, a vrut sa spuna-n urmatoarele versuri, ca se plimba singur pe strada, si-a nimerit de un gabor, care i-a cerut o tigare. Care tigara, cand i-a dat-o el, a zis, "Ba, femeile", el era inlacrimat, de fapt, tigarea plangea cu niste lacrimi cat crocodilul. Margineanu era politist, si politistul era "ba, femei femei", la care politistul zice "Cacat". Nu, nu, politistul ii zice, ii zice lui Margineanu "Ba, Margineanu, femeile sunt niste ratati". Margineanu "Ba analfabetilor", si dupa aia ii zice "Ba, stai sa va spun eu, ca de fapt cacati. Cacati." "Cine?" "Ratati. Voi." "Cine?" "Noi." Si ei a inteles, si el plangea. Margineanu plangea, la final. Si era o nebuna care tipa pe fundal.-- Barbati barbati, e plina lumea de cacati, De suparati si de-ncordati, nu stiti decat sa va-mbatati.