Zaritza Zanga

Aseară-n gara, gara de nord Am întâlnit un vagabond Un vagabond ce chefuiește Cu o chitară, singur, pe țigănește Cânta cu foc negru despre o fată Ce-l aștepta, poate, acasă Un vagabond ce chefuiește Cu o chitară, singur, pe țigănește Zaritza ranga și se rupe zanga Și se-ntrerupe la mișto Se-ngherupe și se-nghedoaie Și se-nghevace, cade-ngheoaie Zaritza zanga și se rupe ranga Și se-ntrerupe la mișto Se-ntrerupe și se-nghedoaie Și se-nghevace, cade-ngheoaie Cu bocancii plini de arfe și tupeu Ai intrat cu forța în sufletul meu Da’ când mi-am dat seama că ești praf la intelect Că d’aicia vine, fă, și lipsa de respect Ești rea de gură, ești rea de muscă Ești rea de plată, ești arogantă Ești deșucheată, da’ te dai la modă Și ai privire de curcă blondă Zaritza zanga și se rupe ranga Și se-ntrerupe la mișto Se-ngherupe și se-nghedoaie Și se-nghevace, cade-ngheoaie Zaritza ranga și se rupe zanga Și se-ntrerupe la mișto Se-ntrerupe și se-ntredoaie Și se-nghevace, cade-ngheoaie A dracu’ curvă e cam fudulă Vrea ca să-i iau o haină de velură Dar eu fiind un băiat așa sărac De unde mama dracului să-i fac? Vrei să fii artistă, cântăreață, Dar nu ai talent și ești cam proastă Fii bună cu tine și destinde-te Și după aia, sinucide-te Zaritza zanga și se rupe ranga Și se-ntrerupe la mișto Se-ngherupe, se-ntredoaie Și se-nghevace, cade-ngheoaie Zaritza ranga și se rupe ranga, Și se-ntrerupe la mișto Se-ngherupe, se-nghedoaie Și se-nghevace, cade-ngheoaie