n doi pai grbii ncheierea

În doi pași grăbiți [Încheierea] Fierul... Îmi zuruie astăzi în zale, în ziua în care am plecat un copil dintr-o floare, Îți zămbește astăzi Octavian draga mea, un oarecare mereu în pas de plecare. Îți zuruie astăzi în zale, în zile senine ce stau legate de mâinile tale, Îmi zămbește astăzi și-mi pare că zalele sunt mult mai ușoare... Așa se semnează o za! Azi este drum până la ea... Și-mi merge cu orașe mici sub pas și subscrie, Cu pantofii ei de frică, cusuți cu limbi de ceas, că știe. Și-mi merge cu pașii mici sub oraș și suplică, Cu frica ei de pantofi, cu sute de ceasuri ce plimbă... Ce plimbă? Ura mea din "ce-mi loviți" și Frica mea din "ce-mi găsiți" și Plânsul meu din "ce-mi răniți" și Râsul meu din "ce-mi mințiți" și Omul meu din "ce-mi răpiți" și Viața mea din "ce-mi priviți" și Orașul meu din "ce doriți" și Lumea mea din "ce iubiți" și Dragostea mea din "ce meriți" În care Noi mergem iar din copii cuminți în... Doi pași grăbiți.