Templul suferintei

I: Am incercat sa urc pe treptele ce leaga iadul de lumina zilei Dezgustat de calvarul vietii duse la cheremul milei Mult mai jos mainile se inalta dupa ajutor Zeul le da la topor in abator Dedesubt, cu fiecare treapta ce coboara Te afunzi, patrunzi adanc in lumea barbara Pedepsita sa stea cat mai departe de lumina Prea tare-i torturata lumea ce lesina De teroare toti se-ngramadesc sa evadeze Din subsol - cat mai sus - ceva sa-i lumineze Stupoare: deasupra intunericu-i mai mare Din bezna vor primi in plin lovitura care Ii va arunca din nou printre gramezile de carne Ce-s zidite-n temelia unui templu de teroare Sub dalele de piatra presati de suferinta Greutatea ce-i apasa ii desparte de credinta Prostie da... toti se pleaca, nimeni nu incearca Sa perceapa provocarea la revolta aruncata-n isterie De zeul fericit de acalmie Ce da cu tifla robilor cazuti in agonie. Refren: Niciodata nu veti evada de aici Din templul pe care dracu' l-a scornit O sa plezniti de lovituri de bici In templul suferintei de demonizati cladit. II: Deasupra noastra hohoteste zeul care in puterea-i zdrobitoare Scormoneste cu vatraiul prin taciunii-ncinsi care Se aprind, dar se sting prea repede inecati in Putrefactia vietii de radacinoasa de pamant Degeaba incearca robii sa ridice capul sus Ca soldatii Domnului ii pun din nou unde i-au pus Din nou ziditi in temelii vor incerca sa iasa Iadul da... damnarii ospitaliera casa Zeul ignorant nu vede axfisiatii morti in bloc Ca-ntr-un film de groaza de Hitchcock Scaldat in lux, lui, lucifericului demiurg Nici nu-i da prin cap c-am putea scapa de jug Si de sus nu ia in seama creaturile naive Ce se prada intre ele: jaf... Fara motive Lumea fabuloasa ce i se zbate la picioare E stalcita-n nepasare nepasare nepasare Cand arunca ramasite de mancare pe vecie Bietele insecte-s condamnate la trofilaxie, da... Noul sibarit privind peste mosie Intoneaza imnul sclavilor rapusi de caprarie: Refren:.. III: Din intuneric razbat coleric Urlete de revolta rabufnesc isteric Pe gramezi de carne urca-n sus sinucigasi Hotarati sa puna capat vietii de borfasi Bizar aprozar... tablou de cosmar... Tot templul duhneste a hoit la gratar Pe ziduri se vad darele de sange Inegrite de funinginea cadavrelor arzande Peste tot rascoala din temelii Se-aude ropotul celor ce striga: fie ce-o fi! Coloane de atrofiati de foame urca treapta dupa treapta Hotarati sa puna capat batjocurii de balta Cu mana pe barda ucid ultima garda Zeul in credulitatea-i oarba nu poate sa creada: Sclavi la mansarda! Creaturile din ghene Il macelaresc. Tasneste sange din vene, e Batut in cuie, rastignit cu capu-n jos pe crucifix E ars pe rug cand ceasul bate 12 noaptea fix 666! Satanizatii in prostia lor Desemneaza la betie un nou conducator Din popor... Noul zeu decreta stare de urgenta Iar! Soldatii Domnului omoara in dementa Mansarda e din nou un nou subsol In templul in care noul zeu zice domol: Refren:..