Fiina i averea

Să nu mai știu nimica Să nu mai știu ce-i frica Să nu mai știu Doar dragostea s-o știu. Nici pofta de avere Nici pofta de putere Nimic, nimic, Ce-l fac pe om mai mic. Omul e-atîta de mic Și-mbătrînește cu jale Dacă ajunge de fapt Sluga averilor sale. Ființa omenească Nu poate să-nflorească De-atîta rău, Al meu, al lui, al tău. Condiția umană Palpită ca o rană Și vai de noi, Spre fiare înapoi. De ce atîta ură Și atîta lupta dură Ce imprudent În orice moment. Să fie sănătate În urma ei vin toate Și-ntinerind Doar sănătoși să fim.