Un om pe nite scari

În lumea plina de urmări Eu sunt un om pe niște scări În sus ce e? În jos nimic. În jos ce? În sus nimic. Vorbesc cu ceilalți care au fost, Și-n sus și-n jos și-n luni de zid Eu însumi spun de locurile Pe unde am fost, nu e nimic. Eu însumi spun de locurile Pe unde am fost, nu e nimic. Vecinul meu meu prăsește ciori, Vecina mea prăsește farduri, Eu sunt un om pe niște scări Și-un câine bulucind prin garduri. Eu sunt un om pe niște scări Și-un câine bulucind prin garduri. Odată, de mai multe ori Căci ce pot fi aceste garduri Decăt căzute foste scări, Decăt căzute-n foste garduri. Decăt căzute foste scări, Decăt căzute-n foste garduri. Vecine, domnule străin Nu înțeleg ce aveți cu mine? Știu scările ne sunt comune Dar trec atât de rar pe aici, Portarul poate spune, Că am ambiții foarte mici. Portarul poate spune, Că am ambiții foarte mici. Din când in când mai vin pe acasă De ce va supărați când vin ? Arare talpa mea apasă Pedalele cu pas străin. Arare talpa mea apasă Pedalele cu pas străin. Vecinul meu meu prăsește ciori, Vecina mea prăsește farduri. Abia m-am ridicat din garduri Și mârâind in joase salturi Eu sînt un om pe niște scări. Și mârâind in joase salturi Eu sînt un om pe niște scari. Și daca vreți să fim baladă Și fiindcă eu nu am o stea Accept, râvnesc, visez să cadă Un porc, nervos, la moartea mea Accept râvnesc visez sa cada Un porc, nervos, la moartea mea Și acuma va implor zâmbiți, În lumea plină de urmări, Voi care fard și ciori prăsiți, Întunecați și spălăciți, Lăsați-mă sa fiu pe scări.